Fiind Sfânta Zi de Paști, să ne reamintim de câteva obiceiuri pe care bunicii le-au transmis părinților noștri, care la rândul lor ni le-au lăsat nouă.
În prima zi de Paști, după ce te întorceai de la Sfânta Liturghie, se punea într-un vas apă, un ban din argint și o urzică. Cu această apă se clăteau ochii simbolic, de trei ori, după care se mâncau Sfintele Paști, spunându-se de fiecare dată „Hristos a Înviat” de cel care se învrednicea de trupul și sângele Mântuitorului, și răspunzându-i-se cu „Adevărat a Înviat”, de către membrii familiei.
Apoi, tot în prima zi, era semn bun dacă în ocol intra prima dată un fecior, căruia i se dădea un ou roșu.
A doua zi de Paști avea loc „cioacăta” sau ciocnitul ouălor. Pe alte vremuri se întâlneau tinerii, fetele și feciorii în centrul satului sau pe vale la școală și se dădeau în cioacătă.
Udatul fetelor, tot un obicei din a doua zi de Paști, consta în stropirea fetelor cu apă proaspătă de izvor, ulterior apa fiind înlocuită de parfum.
L-am întrebat pe Ion al lui Secară, cel mai longeviv om din comuna Cășeiu, de ce erau udate fetele. „Ca să fie mai frumoase”, ne-a răspuns!
Am punctat aceste obiceiuri, pentru că sunt convins că le-ați luat cu voi în țări străine și că vă amintiți cu drag de vremurile din copilărie. Datoria noastră este să ducem mai departe ce ne-au lăsat străbunii, sau măcar să încercăm, nelăsându-ne infuzați de alte credințe și/sau obiceiuri.
Cu bucurie în suflet, vă doresc, sărbători fericite pline de lumină, alături de cei dragi!
Claudiu Purdea
